crab

Oricât de mare și înfiorător ar fi răul, există o Mână Bună mai puternică ce-i știe slăbiciunile și care îl poate oricând dezrădăcina cu ușurință.  Răul are putere şi arme  ce pot acţiona pe orizontală – faţă de semenul său sau cel inferioare, animale natură, însă este dezarmat pe verticală şi este fără scăpare pe verticală – în faţa Dumnezeului Atotputernic.   Răul nu poate dăinui fără binele pe care parazitează.  „Nu se scoate răul cu rău,/ nu cedează răul de frică/Șarpele de aramă de bunăvoie se ridică” spunea cândva Ioan Alexandru, vorbind despre Biruitorul absolut al răului, Isus Hristos.   El, fără ghiare și clești, fără pic de răutate – bunătate până la sfârșit – S-a arătat mai puternic, de neînvins.  A lăsat în urmă clară, dezvăluită, vulnerabilitatea răului: răul moare, se vestejește când este înfruntat cu bine și iubire.  E greu?  E dumnezeiesc!  Omenește imposibil, dar atunci când omul e posedat de Dumnezeu lucrul acesta devine posibil: „iubirea de vrăjmași”.  Stau uimit, ca în fața unui ocean imens, extraordinara frumusețe și iubire a lui Dumnezeu.