Ce faci atunci când provocările sunt mai mari decât puterile tale? Unde te duci, pe cine chemi în ajutor?
De multe ori m-am simțit în viața aceasta ca o corabie bătută de vânt și valuri din toate părțile. Și parcă sunt mai multe iar când slăbești parcă loviturile se întețesc mai mult și sunt mai strașnice. Înainte de a-L cunoaște pe Dumnezeu și de a fi convins de existența și bunătatea Lui, disperarea mă apuca. Totul se năruia, nu mai puteam vedea nimic înainte, totul devenea sumbru, ajungeam la capăt. Acum, când sunt convins de existența și bunătatea Lui, mă agăț cu toate puterile de bunătatea și înțelepciunea Lui. Îmi cercetez viața ca să văd unde am greșit. Mă încred în El – pe toate le are sub control, iar dacă-I sunt plăcut, El transformă toate crizele vieții în ceva neînțeles de bun. Viața are furtunile ei, temeliile lumii se clatină, dar ancora nădejdii care nu înșeală este Hristos, Fiul lui Dumnezeu, care S-a dat pentru mântuirea noastră. Nu numai din păcatele noastre, ci și din necazurile noastre.
Leave a comment
Comments feed for this article