Treceam cândva pe drum și am întâlnit pisica aceasta. Nu am putut surprinde pe deplin sentimentul de aroganță pe care îl inspira. Mai târziu am văzut un video-clip cu o altă pisică, care mi s-a părut un model de smerenie.
Aroganța sau mândria, o robie a gândului că ești un fel de dumnezeu, când de fapt ești muuult mai mic. Cei mici și în special cei mai mari par niște minusculi fără valoare, demni de disprețuit.
Smerenia, o domnie a realității în gândire, simțiri cumpătate și chiar diminuate în ce privește persoana ta. Cei mici par mai mari, demni de îngăduința și prețuire ta. Cei mari, vrednici de respect și admirație. Cei de o statură cu tine demni de întâietate.
Aroganța sfâșie și doare, smerenia alină și înalță.
AQUARELE 
2 comments
Comments feed for this article
March 10, 2013 at 7:22 pm
Camix
și dacă vrem să căpătăm mai multă smerenie?
LikeLike
March 11, 2013 at 8:01 am
aquarele
Camix,
Era odată un evreu căruia îi mureau gâștele. S-a dus la Rabin și i-a cerut sfatul. Acesta i-a zis: „Fă așa și așa și gâștele se vor vindeca.” Evreul a plecat bucuros acasă și a făcut tot ce-i spusese Rabinul. Însă, peste vreo două zile, vine iarăși la Rabin și-i zice: „Rabi, am făcut ce mi-ai zis și gâștele mele tot mor.” Rabinul îi răspunde: „În cazul acesta, fă așa și așa și gâștele vor fi bine.” Bucuros, evreul merge din nou acasă și face ce i-a zis Rabinul. Peste o săptămână Rabinul se întâlnește pe drum cu evreul. „Bună ziua Rabi!” „Bună ziua, ce mai faci? N-ai mai venit pe la mine.” „Păi Rabi, mi-au murit toate gâștele.” 😦 „Nu-i nimic,” îi spune Rabinul, eu sfaturi tot mai am.”
Camix, n-aș vrea să fiu ipocrit. Sunt lucruri la care nici eu nu am soluții viabile. Și eu mi-aș dori același lucru. Știu că ceea ce întrebi tu se realizează printr-un fel de moarte, dar cum să mori și cum să mor nu am formula. Și ca în medicină, un medicament merge la unul, la altul, ba. Însă este Cineva sus, Bunul Dumnezeu care le știe pe toate. Și ce-I cerem cu credință și cu inima deschisă El ne dă. Doamne ajută!
LikeLike