Hah! Stoluri și escadrile
Sfredelind se năpustesc asupra-mi!
De unele mă apăr,
Pe altele le nimicesc
Din cazemata Cuvântului Său.
Pământul se despică în părți,
Arat de-atâta cutremur.
Eu stau liniștit,
Ocrotit,
Echilibrat;
Temelia e stâncă stabilă:
Cazemata Cuvântului Său.
Se vaită timpanele,
Șuvoaie năpustesc încremeniri prin vine,
Totuși mintea mi-e lucidă,
În cazemata Cuvântului Său.
Când se așterne liniștea,
Ca pădure în omăt,
Privesc prin fereastra îngustă cerul
Și visez visuri puternic încredințate,
Pe unde de susur blând
În cazemata Cuvântului Său.
Încet seara se lasă,
Totul înverzește,
Sunt năpădit de veșnicie
ca ierburi mănoase,
În cazemata Cuvântului Său.
Sub clar de lună
O goarnă-și tânguiește stingerea.
Adorm în pace
În cazemata Cuvântului Său.
(Sursa fotografii: toate preluate de pe internet)
AQUARELE 
5 comments
Comments feed for this article
October 22, 2012 at 6:39 pm
Camix
Îmi seamănă cu psalmul acela (al cărui număr nu-l mai știu) care spune ”mă culc, adorm și mă deștept iarăși, căci Domnul este sprijinul meu. Nu mă tem de zecile de mii de popoare cari mă-mpresoară căci Domnul este sprijinul meu…” (Nu știu dacă citatul e exact, îl țin minte așa pentru că a fost pus pe note de un blogăr și cu melodia e mai ușor de reținut).
LikeLike
October 24, 2012 at 6:02 pm
aquarele
Este Psalmul 3: 5,6 „Mă culc, adorm și mă deștept iarăși, Căci Domnul este sprijinul meu. Nu mă tem de zecile de mii de popoare care mă împresoară din toate părțile.” Mai are ceva asemănător și Psalmul 4:8 „Eu mă culc și adorm în pace, căci numai Tu, Doamne, îmi dai liniște deplină în locuința mea.” Amândoi Psalmi favoriți, pe lângă mulți alții. Cel mai favorit cred că este Psalmul 119. Mai, mai, că aș vrea să-l învăț pe-de-rost.
Cuvântul lui Dumnezeu este o armă extraordinar de puternică în luptele spirituale și un adăpost, îmbărbătare și mângâiere în clipele grele ale vieții. Absolut nimic nu se compară cu El.
LikeLike
October 25, 2012 at 7:19 pm
Camix
Mai nou, am pățit lucruri minunate doar începând să-mi recit în minte ”Domnul este păstorul meu, nu voi duce lipsă de nimic” pe cât de apăsat și lent am putut. Parcă dintr-odată, toate ”mințile” îmi revin la loc treptat și îmi dau seama că cel mai important lucru este că El e cu mine, indiferent ce s-ar întâmpla și oricât aș greși, iar apoi că orice aș avea nevoie El îmi va da, indiferent de ceea ce aș crede momentan că am nevoie fără să îmi fie necesar pentru echilibrul meu.
LikeLike
October 25, 2012 at 7:21 pm
Camix
Și am fost de acord cu ce scriai vizavi de ”Isus e răspunsul la orice întrebare.” Să fie cu folos!
LikeLike
October 25, 2012 at 8:12 pm
aquarele
Camix,
Cu cât trec anii îmi dau seama că viața trăită după Cuvântul lui Dumnezeu în sfințenia cerută de El, cu asprimile și frustrările căii înguste, este o viață trăită pe o temelie solidă, singura și fericita opțiune, singura care dă speranță dincolo de moarte. Agață-te cu toată puterea, cu tot ce ai de Bunul Dumnezeu, care îți cunoaște durerile, tânjirile, visurile nevoile și care cu mare bucurie îți dăruiește tot ce este bun pentru tine și care cu un zâmbet plin de subînțeles și cu strângere de inimă îți ia și nu-ți dă ce îți este dăunător. El știe că la urmă te așteaptă o mai mare binecuvântare. El îți dorește fericirea adevărată și El știe și cum poate să o aducă în viața ta. Cât o fi suferit El, când Preaiubitul Său Fiu în care își găsea toată plăcerea suferea durerea și batjocurile,gusta moartea, și totuși răbda știind că la urmă va făuri fericirea pentru așa mulți…
Dumnezeu să te binecuvânteze și să te întărească pe Cale.
LikeLike