Doamne, mi-e dor ca să fiu sfânt,

În vorbe, ‘n fapte și în gând,

Mi-e dor de vremea ‘ceea când

Mă vei privi din cer râzând,

Cu drag.

 

Doamne, am cap ca de bostan…

Te chinuiești cu mine an de an

Și-ncerci prin multe să mă faci să înțeleg

Că ce spui Tu e adevărul,

Nu ceea ce eu simt și cred,

Și nu Te dai bătut.