Înțeleptul Solomon spunea: „Toate zilele celui nenorocit sînt rele, dar cel cu inima mulţămită are un ospăţ necurmat.” (Proverbe 15:15)  Este posibil ca unii oameni să aibă mari și persistente nenorociri în viață, însă, dintre aceștia, unii pot să trăiască precum ar avea toate bogățiile lumii.  Secretul?  O inimă mulțumită.

Îmi povestea tatăl meu de vremurile care au urmat celui de Al II-lea Război Mondial.  Secetă, foamete, boală, necaz și moarte.  Totul fusese devastat de ruși, nu avuseseră semănături, deci nu aveau ce recolta.  Oamenii se întorceau de la câmp atât de sleiți de foame încât, ca să nu leșine pe drum, se întindeau la soare ca să mai prindă putere pentru a-și continua drumul spre casă.  Îmi vorbea de „prânzul” cu nuci când s-a întâlnit cu logodnica lui.  Părea ceva ireal, de necrezut, antic.  Însă într-o zi am observat prânzul unor măturători de stradă.  Unul mai bogat avea un ou, iar niște femei aveau doar câteva nuci.  Am încercat să le fac o fotografie discretă.

Altă dată am fost la un picnic.  Aveam de toate.

Dacă n-aș fi avut o inimă mulțumită, care prânz ar fi fost mai îmbelșugat?

Cine ar fi fost mai fericit?