Frumusețea comuniunii, a părtășiei

Ce frumoase sunt clipele când te întâlnești cu un cunoscut sau un prieten și ai o stare frumoasă de vorbă.  Când pleci înțeles sau când pleci îmbogățit…  Ce frumos este când discuția se petrece printre flori și nu printre spini.

Uneori lucrurile nu sunt clare, însă puterea părtășiei persistă și după aceea în parfumul ei.  Alte ori, comuniunea aceasta devine obiceiul zilnic vital.  Ea strânge laolaltă, ea deschide o altă lume, ea dă viață.

Această părtășie este calea de supraviețuire.  Aceste trei văduve își găsesc zâmbetul și puterea în comuniunea din fața porții.

Și pentru creștini părtășia este aducătoare de binecuvântări, căci Însuși Dumnezeu spune:

„ Atunci şi cei ce se tem de Domnul au vorbit adesea unul cu altul; Domnul a luat aminte la lucrul acesta, şi a ascultat; şi o carte de aducere aminte a fost scrisă înaintea Lui, pentru cei ce se tem de Domnul, şi cinstesc Numele Lui.  „Ei vor fi ai Mei, zice Domnul oştirilor, Îmi vor fi o comoară deosebită, în ziua pe care o pregătesc Eu. Voi avea milă de ei, cum are milă un om de fiul său, care-i slujeşte.   Şi veţi vedea din nou atunci deosebirea dintre cel neprihănit şi cel rău, dintre cel ce slujeşte lui Dumnezeu şi cel ce nu-i slujeşte.” (Maleahi 3:16-18)

Podul

Podul leagă două tărâmuri.  Într-un fel, Domnul Isus este Podul între cer și pământ.  El a spus: „Eu sunt calea, adevărul și viața.  Nimeni nu vine la Tatăl, decât prin Mine.”  Dacă vreau să ajung pe tărâmul cerului, trebuie să folosesc Podul acesta.