Ușa închisă are două fețe.  Una care interzice intrarea celor de afară, una care ocrotește și dă siguranță și comfort celor din lăuntru.

Ușa închisă poate fi un sfârșit, sfârșitul unei pribegii și așteptări, atunci când se închide după tine, sau începutul unei pribegii și întristări atunci când este închisă înaintea ta.  O astfel de situație a fost descrisă de Domnul Isus:

„ Atunci Împărăţia cerurilor se va asemăna cu zece fecioare, cari şi-au luat candelele, şi au ieşit în întîmpinarea mirelui.   Cinci din ele erau nechibzuite, şi cinci înţelepte.  Cele nechibzuite, cînd şi-au luat candelele, n’au luat cu ele untdelemn; dar cele înţelepte, împreună cu candelele, au luat cu ele şi untdelemn în vase. Fiindcă mirele zăbovea, au aţipit toate, şi au adormit. La miezul nopţii, s’a auzit o strigare: „Iată mirele, ieşiţi-i în întîmpinare!”   Atunci toate fecioarele acelea s’au sculat şi şi-au pregătit candelele.  Cele nechibzuite au zis celor înţelepte: „Daţi-ne din untdelemnul vostru, căci ni se sting candelele.”  Cele înţelepte le-au răspuns: „Nu; ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă nici vouă; ci mai bine duceţi-vă la cei ce vînd untdelemn şi cumpăraţi-vă.”  Pe cînd se duceau ele să cumpere untdelemn, a venit mirele: cele ce erau gata, au intrat cu el în odaia de nuntă, şi s’a încuiat uşa.  Mai pe urmă, au venit şi celelalte fecioare, şi au zis: „Doamne, Doamne, deschide-ne!”   Dar el, drept răspuns, le-a zis: „Adevărat vă spun, că nu vă cunosc!”  Veghiaţi dar, căci nu ştiţi ziua, nici ceasul în care va veni Fiul omului.” Evanghelia lui Matei cap.25 :1-13